Dacă vrei să înțelegi sensul vieții trebuie să vizitezi secția de Oncologie. Toți la fel, cu capetele lipsite de păr și pielea galbenă, îți vor aminti că viața e mai mult decât lucruri materiale. Viața e despre fericire și speranță.
Dacă murim, unde ne va fi îngropată inima?
Cui apaține inima noastră? Va fi îngropată în Dumnezeu sau în Pământ?
Suntem chemați de Dumnezeu ca să răspândim Cuvântul Lui oamenilor. Cum îndrăznim să ne folosim de aceleași buze cu care Îl lăudăm pe Dumnezeu la biserică ca să bârfim acțiunile altora? Suntem buni să găsim atâtea scuze și totuși niciuna nu este validă în fața lui Dumnezeu.
Nu mai vedea cu ochii, dar mă simțea și mă cauta să mă țină în brațe. El nu mai vorbea de mult, de 3 săptămâni nu scotea niciun sunet. Dar înainte să plece m-a strigat de 3 ori și apoi și-a înălțat sufletul la cer. Mi-am dat seama că și-a luat rămas bun, căci m-a iubit mult. Acele cuvinte mi-au rămas în minte și în suflet.
O viață fugitivă, dar plină de sens. Un Dumnezeu măreț care a lucrat nemaipomenit prin viața unui copil. De ce a fost Tudor? Nu știm răspunsul. Cert este că voia Lui este perfectă.
Și de multe ori este nevoie să ne lovim de refuzuri, de uși închise, care să ne atenționeze că suntem pe un drum greșit. Daca suntem suficient de maturi, nu vom rămâne acolo supărați cu mâinile în sân, ci vom căuta să înțelegem de ce Dumnezeu nu a dorit acele lucruri cerute pentru noi. Vom alege să îi căutăm Fața și să cunoaștem mai mult voia Lui, aliniindu-ne planului pregătit pentru noi mai dinainte.
