Și de multe ori este nevoie să ne lovim de refuzuri, de uși închise, care să ne atenționeze că suntem pe un drum greșit. Daca suntem suficient de maturi, nu vom rămâne acolo supărați cu mâinile în sân, ci vom căuta să înțelegem de ce Dumnezeu nu a dorit acele lucruri cerute pentru noi. Vom alege să îi căutăm Fața și să cunoaștem mai mult voia Lui, aliniindu-ne planului pregătit pentru noi mai dinainte.
Puțini sunt cei ce înțeleg că frumusețea adevărată nu e măsurabilă. Ea mântuiește lume. E hristos, Cel care a dat TOT pentru nimic. Poate că EL nu era nici Cel mai atractiv ochilor, nici cel mai bogat, nici cel mai cunoscut, dar prin El a venit salvarea. Prin El vom moșteni frumusețea viitoare.
Avem modelul Domnului nostru Isus Hristos după care putem să ne ghidăm. Dacă ne uităm în viața Lui, putem observa cum a acționat El în diferite circumstanțe: a răspuns când a trebuit, spunând lucrurilor pe nume, a tăcut nedorind să își apere eul.
Mulți oameni fac binele, ajută semenii, oferă din ce au, înființează organizații caritabile, dar foarte puțini dintre ei o fac din dragoste pentru Dumnezeu. Fie din pură moralitate, fie din credința că faptele bune duc în Rai, fie pentru că schimbă starea în bine, mii și mii de motive care sunt departe de ce ne cere Dumnezeu.
Cu toate acestea, Dumnezeu pune accentul pe ÎNDELUNGA răbdare. Avem noi curajul măcar să pronunțăm acest cuvânt? Dar să îl punem în practică? Dacă suntem sinceri cu noi înșine ne dăm seama de faptul că răbdarea nu mai face parte nici din vocabularul nostru și din viața noastră nici atât.
Cheia bucuriei depline este acel ÎN Domnul. Când vom înțelege odată pentru totdeauna că Domnul Dumnezeu este sursa bucuriei noastre, atunci vom lăsa fețele să respire și să strălucească de veselie.
