Limba care dărâmă

Modul în care te raportezi la cei de lângă tine determină fericirea sau tristețea produsă de tine pe chipul lor. Cum îți folosești cuvintele? Este limba ta, o limbă care zidește sau una care dărâmă?

Niciun cuvânt stricat să nu vă iasă din gură, ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce-l aud. Efeseni 4:29

Puterea cuvântului. E atât de des auzită pe cât e de neînțeleasă. Lumea a fost creată prin Cuvânt. Ar trebui să-l valorificăm mai mult. Să-i oferim importanța pe care o merită. Un copil ce aude de mic că nu este bun, că tot ce face nu e corect, va crește crezând că nu este capabil de nimic. Va crește demoralizat, lipsit de motivația de a încerca ceva fiind convins că va eșua oricum. Cuvântul rămâne imprimat în mintea celui ce îl primește și i decide viitorul, i decide perspectiva asupra sa, asupra a ceea ce poate sau nu, să facă. Însă copilul ce crește cu complimente, cu încurajări, e omul ce într-o zi va avea curajul să schimbe ceva.

Cum te raportezi la cei de lângă tine? Cauți să-i îmbărbătezi sau arunci cu săgeți în ei? Fiecare e construit diferit, ce îl ridică pe unul, îl coboară pe celălalt, ce îl doboară pe unul, pe celălalt nici nu îl atinge.

Noi suntem doar niște oameni, suntem limitați. Nu avem datoria de repara ceva la cei de lângă noi ci datoria noastră este să-i iubim. Să-i apreciem, să-i încurajăm, să-i ajutăm dacă putem.

”Împotrivește-te tentației de a repara mereu câte ceva la ei. Acceptă-i așa cum sunt și amintește-ți că ți-au fost dați doar pentru o vreme.” – Deborah Smith Pegues

Sunt oameni trimiși de Dumnezeu pe drumul vieții noastre și fiecare vine cu un scop.

De multe ori limba care dărâmă domnește în viața noastră, pentru că se împletește cu iuțimea, impulsivitatea noastră. Așa cum scrie în Iacov 3: ”dar limba niciun om n-o poate îmblânzi. Ea este un rău care nu se poate înfrâna, este plină de o otravă de moarte. Cu ea binecuvântăm pe Domnul și Tatăl nostru și tot cu ea blestemăm pe oameni, care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu. ”

Rugăciunea noastră să fie astfel: Doamne ajută-ne ca fiecare cuvânt pe care îl vom rosti, să aducă zidire celui ce stă în fața noastră. Să clădească, să ridice și să construiască. Ajută-ne să știm când să vorbim și când să tăcem. Amin