Archive: iulie 2021

4 caracteristici ale unui Cap de Familie

Laura Dobrin
Nici un comentariu
Categorii: Articole, Incurajari, Meditatii crestine
30 iulie 2021

După rânduiala lăsată de Dumnezeu cu privire la familie, bărbatul ocupă rolul de Cap de Familie, fiind înzestrat cu capacități de conducere aparte, care pot conduce casa și membrii ei către împlinire.

Desigur că societatea din ziua de astăzi a lăsat deoparte legea lui Dumnezeu și s-a concentrat pe alte curente care minimalizează rolul unui Cap de Familie. Acestea l-au transformat într-un simplu participant la viața de zi cu zi.

Feminismul a prins rădăcini ușor, ușor preluând cârma  și descotorosindu-l pe bărbat de atribuțiile pe care i le-a lăsat Dumnezeu.

Egocentrismul cu care s-a îmbrăcat lumea nu mai acceptă viziunea ierarhiei Genesei. Mai degrabă proclamă o lume în care oricine poate face ce vrea și cum vrea.

Însă, Dumnezeu spune în Cuvântul Său în mod clar care este rânduiala Sa:

„Dar vreau să știți că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii și că Dumnezeu este capul lui Hristos.” 1 Corinteni 11:3

Așadar, Dumnezeu în înțelepciunea Sa L-a lăsat pe Hristos Cap al bărbatului, pe bărbat cap al femeii și al familiei și împreună slujitori ai lui Dumnezeu.

Acest lucru nu înseamnă că femeia este nedreptățită, ci dimpotrivă ea este Ajutorul Potrivit.  Ea a fost lăsată să îl ajute pe bărbat în împlinirea voii lui Dumnezeu, devenind împreună complici în instaurarea Împărăției lui Dumnezeu pe pământ.

Un Cap de Familie este prezentat în Sfânta Scriptură având diferite atribuții și responsabilități esențiale. Pe baza acestora, am indentificat 4 caracteristici ale unui Cap de Familie după inima lui Dumnezeu:

1. Să înțeleagă rolul pe care i l-a lăsat Dumnezeu               

„Nevestelor, fiți supuse bărbaților voștri ca Domnului; căci bărbatul este capul nevestei, după cum și Cristos este Capul Bisericii.” Efeseni 5:22

Este clar că bărbatul este capul nevestei sale, fie că acceptăm sau nu. 

Dar ce înseamnă a fi cap? Cred că Biblia este clară cu privire la acest aspect, făcând o comparație nemaipomenită:  bărbatul este capul nevestei după cum și Cristos este Capul Bisericii.

Astfel, un Cap de Familie trebuie să înțeleagă că este chemat să se asemene cu Hristos în relația Sa cu Biserica.

Hristos este Cap al Bisericii pentru că a condus-o către Dumnezeu, a împăcat-o cu Cerul. Mai mult de atât, El a murit pentru ea, pregătindu-i un loc în Eternitate.

Un Cap de Familie trebuie să se comporte ca Hristos, să își conducă familia către viața veșnică, chiar dacă asta l-ar costa prețul vieții. Să o iubească așa de mult încât să nu lase ca diavolul să pătrundă în interiorul ei, spunând la fel ca Hristos: Înapoia mea, Satano!

2. Să nu facă abuz de putere

Un bărbat care iubește legea Domnului va înțelege că rolul lui nu este unul de dictator, făcând din familia lui un loc al terorii. Este un conducător care alege să comunice cu membrii familiei sale. Îi lăsă să-i fie colegi în împlinirea voii lui Dumnezeu în lume.

În calitatea sa de Cap de Familie va proceda la fel ca Hristos. Nu va avea o părere mai înaltă despre sine decât se cuvine, va sluji alături de cei din casa lui. Îi va susține în acele mai mici lucruri, arătându-le dragoste.

3. Să conducă familia către prosperitate spirituală

Fiind Cap de Familie, bărbatul are marea responsabilitate de a se preocupa de viața spirituală a soției și a copiilor lui. El trebuie să privească atent la trăirea familiei sale și să îi îndrepte atenția către Cuvântul lui Dumnezeu.

„Bărbatul este împărat la el acasă doar atunci când deschide Biblia în fiecare zi și citește familiei sale din ea, apoi se roagă împreună.” – Anonim

Mare responsabilitate are Capul! El trebuie să învețe să fie împărat iubind Cartea pe care a lăsat-o Dumnezeu, invitându-și familia să cunoască și să aplice Cuvintele Sfinte. 

El știe că rugăciunea unește și va avea grijă ca în fiecare zi să se unească cu familia în rugăciune.

Un adevărat conducător conduce mai întâi către prosperitate spirituală, abia apoi către cea materială.

4. Să își iubească soția și copiii

„Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinţească, după ce a curăţit-o prin botezul cu apă prin Cuvânt” Efeseni 5: 25,26

Hristos a iubit Biserica atât de mult încât a purtat toate păcatele ei pe o cruce, fiind părăsit de Dumnezeu pentru un timp. A iubit-o pentru că a înviat, a adus Duhul Sfânt și o dorește sus la Dreapta Tatălui.

Un Cap de Familie după inima lui Dumnezeu își va iubi soția și copiii la fel ca Hristos. Va căuta binele lor, îi va pune mai presus ca orice prieten, job, rudă și se va sacrifica de dragul lor.

El va fi mai curând preocupat de ce se petrece cu familia lui, ascultându-i, sfătuindu-i și fiindu-le sprijin în necaz. Se va lupta în rugăciune pentru ei și îi va ridica cu dragoste.

Un Cap de Familie după inima lui Dumnezeu își ia in serios rolul pe i care l-a lăsat Dumnezeu și nu renunță la luptă. Căci chiar dacă va cădea, va avea puterea să se ridice de șapte ori.

  • Dacă v-a încurajat acest articol, puteți citi și articolul Timpul tău.
  • Pentru mai multe detalii, puteți accesa pagina noastră de Facebook. 
Citește mai mult

Timpul tău cu Dumnezeu

Costin Lorena
Nici un comentariu
Categorii: Articole, Incurajari
27 iulie 2021

Cum este timpul tău cu Dumnezeu? Are loc zilnic sau apare mai mult la nevoie? E ceva temporar sau e un lucru constant în viața ta? Cum îl organizezi?

”Ca să avem o relație profundă cu Hristos, trebuie să ne retragem din când în când din compania oamenilor, pentru e ne întâlni cu El.”

Părtășia cu ceilalți e un lucru important în viața unui creștin. Ne ajută să creștem, să învățăm mai multe unii de la alții având ca exemplu pe Dumnezeu. Împreună putem sluji unii altora.  

Însă, la un moment dat ajungem într-un punct în care toată umblarea din jur ne îndeamnă să ne retragem undeva singuri. Așa cum spune un verset:

”Ci tu, când te rogi, intră în odăița ta, încuie-ți ușa și roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, își va răsplăti.” – Matei 6:6

De ce e nevoie de asta? Pentru că nimic nu se compară cu relația intimă dintre Tată și copilul Său. Atunci când sunt doar ei doi. Când stai în liniște și ascultare, când îi simți prezența. 

Când lași deoparte toată gălăgia din jur, toată îngrijorarea oamenilor, și alegi să te odihnești în brațul lui Dumnezeu. Când e vorba doar de timpul tău cu Dumnezeu și nimic mai mult.

Citește mai mult

8 principii pentru un Ajutor Potrivit

Laura Dobrin
Nici un comentariu
Categorii: Articole, Devotionale, Meditatii crestine
23 iulie 2021

În cartea sa, Creată pentru a fi ajutorul potrivit, Debi Pearl, printre altele, desprinde din pasajul Tit 2: 3-5 opt principii practice de viață pe care ar trebui să le valorifice fiecare ajutor potrivit:

„Tot astfel, femeile în vârstă trebuie să aibă o purtare sfântă (…) să fie cumpătate, să își iubească soții, să își iubească copiii, să fie chibzuite, fără prihană, să aibă grijă de casă, să fie femei bune și supuse soților lor, astfel încât Cuvântul lui Dumnezeu să nu fie hulit.”

  • Să fie cumpătate

„O soție cumpătată este una care conștientizează faptul că nu mai este de capul ei, cu un trai lipsit de griji, având timp să facă ce vrea ea. Ea știe că viața de căsnicie este o responsabilitate care aduce bucurie, dar totodată una serioasă. Ea își ia angajament de a fi cea mai bună soție, mamă și manager al casei.” (pg. 158)

O soție cumpătată este aceea care își înțelege și îndeplinește rolul cu înțelepciune.

Care este rolul nostru în calitate de ajutor potrivit? Ei bine, cum bine amintea scriitoarea Debi Pearl, datoria noastră este mai mult decât ne închipuim. Dumnezeu ne-a lăsat toate lucrurile casei în mâini pentru a crea un mediu frumos pentru soții și copiii noștri.

Asta nu înseamnă că suntem servitoare, ci că avem marea abilitate de a organiza lucrurile cum trebuie. Desigur că și soții noștri trebuie să ne ajute, dar să nu uităm rânduiala lăsată de Dumnezeu, care a atribuit fiecăruia câte un talant. Noi suntem ajutor potrivit, de aceea trebuie să ne comportăm ca unul. 

Dacă casa ne este dezorganizată, noi vom fi arătate cu degetul, nu soții noștri.

  • Să își iubească soții

„A-l iubi înseamnă a pune nevoile lui mai presus de nevoile tale. Lucrarea noastră de slujire este îndreptată spre soții noștri și apoi spre copiii noștri.” (pg. 172)

În lume, acest lucru este demodat, nu mai există nevoile altora, ci nevoile MELE. Însă, valorile lui Dumnezeu contrazic acest lucru. El ne încurajează să îl punem pe celălalt mai presus de noi înșine, să îl iubim și respectăm. Mai cu seamă când vine vorba de soții noștri.

Îl iubim atunci când îl susținem, când pregătim cina cu bucurie, când avem încredere în ceea ce face, când îi înțelegem autoritatea de cap al familiei. Suntem ajutor potrivit când alegem să lăsăm încăpățânarea deoparte și credem în el. Ca oricare alt om, el poate greși, dar dacă îl iubim alegem să acoperim greșeala fără să-i reproșăm zile la rând.

Iubirea mereu a salvat lumea. Ea poate face și din căsnicia noastră un locaș frumos.

  • Să își iubească copiii

„Părinții își învață copiii investindu-se pe ei înșiși, timpul lor în ceea ce dorește Dumnezeu ca aceștia să devină când vor fi adulți.” (pg. 194)

Un ajutor potrivit se dedică trup și suflet pentru creșterea copiilor în frică de Dumnezeu. Își învață copiii să fie responsabili de mici, să crească frumos, să respecte și să iubească pe alții. De obicei, copiii fac ceea ce vad pe părinți făcând: dacă părinții își îndeplinesc rolurile și lucrează împreună pentru o căsnicie frumoasă, așa vor proceda și ei la rândul lor.

Dacă suntem un model greșit pentru copii, vom trage consecințele.

  • Să fie chibzuite

„Chibzuința înseamnă a avea gusturi bune, o judecată bună, a fi folositor, a avea pricepere.” (pg. 199)

În calitate de ajutor potrivit suntem chemate să fim echilibrate, să iubim mai degrabă să lucrăm pentru zidirea familiei noastre, decât pentru dărâmarea ei. Noi deținem această cheie, folosindu-ne de priceperea pe care ne-a dat-o Dumnezeu.

Suntem chibzuite când îmbinăm bine timpul pentru familie cu timpul personal, când slujirea celor apropiați este mai importantă decât bârfa la cafeluță cu prietena. Ce este în familie, rămâne în familie, iar greșelile le rezolvăm împreună în interiorul ei, nu în exterior cu persoane străine.

O femeie chibzuită își va prețui familia mai mult ca orice și va fi fermă în fața răului care ar putea să facă ravagii.

  • Fără prihană

„Dumnezeu spune că îmbrăcămintea unei femei ar trebui să dea dovadă de evalvie. Îmbrăcămintea ei, părul și podoabele ei -nu numai gura ei- mărturisesc în fața tuturor celor care o văd că ea este cuviincioasă și evlavioasă sau ca este necuviincioasă și neevlavioasă.” (pg. 213)

Nu ne putem îmbrăca oricum dacă vrem să ne cinstim soții. Să nu uităm că noi suntem oglinda familiei, iar lumea privește la noi ca la un exemplu. Nu putem păta onoarea soților noștri îmbrăcându-ne vulgar, indecent.

Un ajutor potrivit va ști să își găsească hainele potrivite, elegante, dar decente. Se va gândi de două ori înainte să iasă afară din casă dacă felul cum arată îi dă glorie soțului și lui Dumnezeu.

  • Să aibă grijă de casă

„A avea grijă de casă înseamnă mai mult decât a sta acasă, înseamnă a avea o inimă care să se concentreze asupra casei.” (pg. 226)

De aceea, suntem numite ajutor potrivit, pentru că avem toate calitățile astfel încât să organizăm casa, să o păzim de rău și să sădim în ea valori prețioase.

  • Să fie femei bune

„O femeie bună este un ajutor, nu o povară. Un ajutor potrivit muncește, învață și ajută în sarcinile zilnice ale vieții.” (pg. 234)

Să fugim de lenevie iubind să ne performăm în responsabilitatea noastră capitală și să deprindem noi ablități care să fie de folos casei noastre.

  • Supuse soților lor

„Potrivit cu înșăși cuvintele lui Dumnezeu, lăsând la o parte orice context cultural, stă în natura unei femei să își îndrepte întreaga atenție și întregul interes asupra soțului ei și ea trebuie să se afle sub stăpânirea soțului ei. Aceasta este voia lui Dumnezeu.” (pg. 244)

Hristos este capul bărbatului, bărbatul este capul femeii. Așa a văzut Creatorul această ierarhie, fără să fie nedrept, căci El nu greșește niciodată. Așadar, dacă nu ne prețuim soții, dacă nu îi ascultăm, nu Îl ascultăm de Dumnezeu.

Dacă Îl iubim pe Hristos vom înțelege ceea ce ne-a poruncit nouă, ajutorul potrivit.

„A se supune” este în genere un verb tare condamnat astăzi, dar când înțelegem cu adevărat la ce se referă, îl vom folosi mai des

Supunerea înseamnă respect față de soții noștri, iubirea și grija pe care le-o acordăm necondiționat, punându-i pe primul loc în viața noastră. Supunere este și atunci când alegem să ne înghițim reproșurile și cicăleala, acoperindu-le cu dragostea.

Când alegem să colaborăm cu soții noștri,  îi facem de fapt complicii noștri în facerea binelui.

Supunerea nu înseamnă că noi nu avem personalitate, depinzând în orice de soții noștri. Dimpotrivă, chiar trebuie să facem mai mult de atât: să ne ocupăm de casă, să lucrăm, să fim creative, să putem lua decizii bune. 

 

Citește mai mult

Când El alege

Costin Lorena
Nici un comentariu
Categorii: Articole, Incurajari
21 iulie 2021

Mereu am fost surprinsă de acel moment când El alege să lucreze. E atât de imprevizibil. Momentele Lui nu sunt prea rapide sau prea târzii, ci sunt perfecte.

”Imposibilitățile omenești sunt ocaziile lui Dumnezeu”, spune Alan Cole.  

E așa uimitor cum atunci când ne simțim pierduți, singuri și cu gândul că ne-a uitat, de fapt atunci e momentul când Dumnezeu alege să facă o schimbare. El lucrează în singurătatea noastră, atunci când nu ne mai rămâne nimic, când alegem să ne lăsăm la dispoziția Sa. Atunci e momentul când El alege să acționeze. 

Am trăit-o pe piele mea, când nu aveam o relație apropiată cu Dumnezeu, când fugeam încontinuu de singurătate, și încercam să o evit, până când într-o zi m-am lovit de ea. Am simțit tristețea, neliniștea și nu înțelesesem scopul ei. Câteva luni mai târziu am ajuns să fiu un om schimbat, cu un Dumnezeu de care nu aș mai fi putut să mă dezlipesc. De ce?

Pentru că în singurătatea mea El a ales să lucreze. Iar, momentul când El alege să facă ceva, e momentul potrivit. E momentul de care poate ai fugit mereu, dar spre care te-ai îndrepta dacă ai ști ce te așteaptă la sfârșitul lui.

E așa important să realizăm că timpul nostru nu e timpul Lui, imposibilitățile noastre nu sunt imposibilitățile Lui. Dumnezeu are alt timp, are alte mijloace prin care vrea să ajungă la noi, poate nu așa cum noi ni le dorim ci așa cum El  le-a pregătit.

”Inima omului se gândește pe ce cale să meargă dar Domnul îi îndrumă pașii.” – Proverbe 16:9

Citește mai mult

Idoli cărora le găsim scuze

Laura Dobrin
Nici un comentariu
Categorii: Devotionale, Incurajari
17 iulie 2021

„Oamenii aceștia și-au înălțat idolii în inimă și și-au așezat înainte nelegiurea ca pricină de cădere” Ezechiel 14:3

Dacă Îl iubim pe Dumnezeu mai avem astăzi idoli? Dacă suntem sinceri și ne întoarcem cu fața către inima noastră, cu tristețe descoperim că DA, avem idoli. Mai mulți decât ne-am fi așteptat.

Telefonul nostru. Câte ore petrecem pe rețelele sociale, vizionând videoclipuri sau pur și simplu pierzând timpul? Mult, prea mult timp. Ne trezim cum degetul nostru apasă instinctiv pe iconița „Instagram”, „Facebook”, „TikTok”, iar după câteva ore bune de navigat ne gândim cum am scăpat timpul printre degete. Ne supunem ochii în mod conștient la atât de multe pericole pe care se pare că le îmbrățișăm cu bucurie, fără să ne gândim la consecințele ulterioare.

Ne plângem că Dumnezeu nu mai vorbește ca în vechime. Dacă Îl căutăm doar duminica la biserică, cum ar putea El să ne vorbească? Când mintea noastră este ocupată de atât de multe imagini pervertite, cum să mai locuiască El acolo? El este același ieri, azi și în veci, nu s-a schimbat. Noi ne-am schimbat, pentru că iubim mai mult lumea și lucrurile din ea.

Aspectul nostru fizic. Da, poate deveni un idol când ajungem să îl iubim mai mult decât pe Dumnezeu. Foarte ușor cădem în capacana modei actuale, dorindu-ne să fim cei mai frumoși, cei mai speciali, cei mai apreciați în like-uri și ador.

Câți ne mai dorim să fim frumoși pentru Dumnezeu?

Lumea este invers proporțională cu principiile lui Dumnezeu, astfel că frumusețea interioară a coborât la nivelul second hand, în detrimentul fizicului. Tronează non-valorile care sunt strigate pe străzi, iar noi ne conformăm ușor, ușor la toate valurile lumii, tăcând și lucind doar în biserică.

Ipocrizia noastră este un idol pentru că până și noi am uitat câte fețe putem avea. Ne dedublăm personalitatea în funcție de loc și context. La biserică suntem cineva, afară altcineva. Zâmbim în față, iar când ne întoarcem bârfim. Și nimic din toate astea nu ni se pare rău pentru că „spunem adevărul”. Ei bine, adevărul se spune în față, nu pe la spate.

Dar cum suntem când nu ne vede nimeni? Câte lupte ducem cu noi înșine și nu vrem să arătăm, ascunzându-ne în spatele a „sunt bine”?

„Să știi că în zilele din urmă vor fi vremuri grele. Căci oamenii vor fi iubitori de sine (…) având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea.” 2 Timotei 3: 1, 5

Sunt vremuri grele pentru că noi, care ar trebui să luminăm pentru cer, luminăm de fapt pentru noi înșine. Avem doar o formă de evalvie distribuind din când în când un verset creștin, dar netrăind. Dezamăgim, vorbim de rău, iubim lucrurile din lume și lumea, iar pentru toate acestea vom fi răspunzători.

Am fost lăsați în lume să luminăm, dar acum suntem din lume și ne întunecăm.

  • Dacă v-a încurajat acest articol, puteți citi și articolul Păzește inima ta.
  • Pentru mai multe detalii, puteți accesa pagina noastră de Facebook.

 

Citește mai mult

Dumnezeu vrea să fim cei mai buni

Costin Lorena
Nici un comentariu
Categorii: Articole, Incurajari
14 iulie 2021

Dumnezeu vrea să fim cei mai buni. Dumnezeu nu ne vrea slabi. El nu a creat oameni fără viziuni, oameni ce nu-și doresc să se îmbunătățească. El ne vrea niște oameni verticali, cu aspirații înalte, cu viziuni și inițiative. 

Acolo unde suntem, El ne-a pus cu un scop: să fim cei mai buni! Cei mai buni în ceea ce spunem, în ce facem și în cum îi inspirăm pe cei de lângă noi. Dumnezeu ne vrea un exemplu. Un exemplu pentru familia noastră, pentru colegii noștri de facultate sau de lucru, pentru vecinii noștri.

El vrea să vadă în noi determinare, motivație și disciplină. Dumnezeu poate forma conducători. Conducători spre Cer. Oameni prin care El poate lucra în viețile altora, asta dacă există acceptare și jertfă. Trebuie să învățăm să ne lăsăm folosiți.

Să învățăm să acceptăm frângerea, să acceptăm chiar dacă poate nu ne place sau nu întelegem de ce e nevoie de ea.

Să acceptăm planul Său chiar și atunci când noi nu-i vedem rezultatul..pentru că de cele mai multe ori noi observăm problema, pe când Dumnezeu observă soluția.

Ți se citește pe chip că Dumnezeu domnește în inima și viața ta? Străduiește-te mai mult. Fii un om ce nu se lasă dărâmat de frici, de durere sau singurătate. Un om care în întuneric, cu lucrurile pe care le are la îndemână, va ști cum să facă ..cum să aprindă un foc, cum să-și traseze o cărare. Nu uita: Dumnezeu vrea să fim cei mai buni.
Ești tu un astfel de om?

Citește mai mult